In Bucurestiul interbelic cu parfum de roze si povesti de iubire fermecatoare aveau loc in fiecare seara diferite serate tinute in casele protipendadei, iar incaperile rasunau de muzica buna, iar invitatii dansau pana spre zori.
O astfel de atmosfera am reinviat in cadrul seratei interbelice Mon Amour din luna martie care a avut ca invitati oameni de seama din mediul de business, dar si personalitati culturale care au avut ocazia, pentru cateva ore, sa se delecteze cu delicii culinare, dar si sa asiste la un program de entertainment special in interpretarea orchestrei Mundi Colours si a sopranei Ana Cebotari. Astfel, cantece vechi de iubire, tango-uri, unele dintre ele de mult uitate, au fost interpretate intr-o maniera unica, iar dansatori talentati au insufletit atmosfera.
Serata interbelica Mon Amour este un concept original, oferind o evadare speciala din cotidian, dar si o reala posibilitate de networking la cel mai inalt nivel, intr-un cadru fermecator, incarcat de cultura, istorie, arta si design.
Balurile si seratele organizate la Palatul Noblesse sunt o reînviere a celor din secolele al XIX-lea şi început de secol XX, când aceste evenimente erau cele mai asteptate şi însemnau pentru unii afirmarea în societate, iar pentru altii confirmarea statutului în cadrul protipendadei.
Fiecare bal era un motiv de bucurie, dar şi în acelaşi timp doamnele din înalta societate se puteau face remarcate prin ţinute, bijuterii sau organizare, în cazul în care se ţineau la reşedinţele acestora. Claymoor, pe numele său real Mişu Văcărescu, cel mai iubit jurnalist al evenimentelor mondene scria o rubrica in ziarul L’independence Roumaine care se numea Carnet du High-Life unde descria zilnic cele mai interesante evenimente mondene, casele si orarele la care îşi primesc oaspeţii, balurile si şinutele cele mai apreciate, piesele de teatru, prestaţiile actorilor, etc. Aceasta cronica a mondenităţilor era o adevărata radiografie a societăţii din Bucureşti şi provincie.
