În cadrul acestei serii de interviuri de business, am ales să împărtășesc povestea Palatului Noblesse nu doar ca proiect antreprenorial, ci ca un demers de responsabilitate față de patrimoniu, oraș și comunitate. Mulțumesc echipei Puterea Financiară pentru invitația de a face parte din seria „Cum iubim Bucureștiul” ...
Acest articol face parte din categoria interviuri de business, documentând modul în care inițiativa privată poate contribui la restaurarea patrimoniului și la regenerarea urbană a Bucureștiului.
În cadrul acestei serii de interviuri de business, am ales să împărtășesc povestea Palatului Noblesse nu doar ca proiect antreprenorial, ci ca un demers de responsabilitate față de patrimoniu, oraș și comunitate.
Mulțumesc Gildei Popa, jurnalist Puterea Financiară, pentru dialogul atent, documentat și pentru modul în care a știut să surprindă nu doar faptele, ci și dimensiunea emoțională a restaurării unui monument istoric. Interviul face parte din seria editorială „Cum iubim Bucureștiul”, un demers care aduce în prim-plan inițiativele private ce contribuie real la regenerarea urbană și la reactivarea patrimoniului cultural.
Discuția cu Gilda Popa a fost una despre curaj, viziune pe termen lung și despre cum o singură clădire poate deveni un catalizator pentru un cartier întreg. Este un dialog despre design, birocrație, comunitate și despre responsabilitatea pe care o avem față de orașele în care trăim.
Mai jos regăsiți interviul integral, realizat de Gilda Popa și publicat inițial de Puterea Financiară, redat în forma sa originală.
„2011 a fost o perioadă atât de descoperire și de emoții – de la speranță la descurajare – un cumul de sentimente. Pentru că erau multe case care plângeau și casa asta – care era pe un site, casele care plâng din București. A fost și prima casă pe care am văzut-o și cumva și prima dragoste, pentru că ulterior am vizitat, cred, alte 20–30 de case, însă inima mi-a rămas aici”, povestește Loredana Preda.
Astăzi, peste un deceniu mai târziu, Palatul Noblesse nu mai plânge. A devenit un centru cultural iconic al Bucureștiului, un reper al renașterii urbane și, mai presus de toate, o dovadă vie că restaurarea privată a patrimoniului nu doar că este posibilă în România, ci poate fi și un model de urmat. Aceasta este povestea unui pionierat care ar putea schimba modul în care ne raportăm la propriul oraș.
În 2011, zona era degradată, casa abandonată, iar avertismentele veneau din toate direcțiile: „nu e o zonă sigură”, „nu e o investiție logică”, „nu o să funcționeze”. Cu toate acestea, decizia a fost rapidă și a venit dintr-un instinct de artist și designer de interior, greu de explicat atunci în termeni economici.
„La vremea respectivă, în 2011, toată zona (Moșilor – Rosetti) era în degradare masivă, așa că nu părea un loc inspirațional pentru un antreprenor. Clădirea venea la pachet cu multe provocări urbanistice. Chiar și un agent imobiliar care mă sfătuia la vremea respectivă zicea: «haideți să vedeți și alte case – zona nu-i prea sigură, nu-i prea ofertantă».
Însă sufletul a rămas la această casă atât de frumoasă, cu toate că era într-o stare avansată de degradare, părăsită, plină de mucegai, cu pereți care cădeau. Avea totuși un potențial enorm, lucru pe care îl vezi când lucrezi în design interior. Practic, provocarea noastră ca echipă de arhitect și designer este să readucem aceste imobile la viață și să le transformăm în ceva absolut frumos. Dincolo de starea ei de atunci, am văzut frumusețea care se ascundea și ceea ce putea deveni: un adevărat centru al artelor”, spune Loredana Preda.
Restaurarea unei clădiri istorice în România nu este pentru cei slabi de înger. Este un act de curaj antreprenorial care presupune riscuri financiare considerabile, un labirint birocratic și viziune pe termen lung.
Investiția nu a pornit dintr-un calcul de randament, ci dintr-o intuiție profesională și personală. Achiziția clădirii a durat peste un an. Documentarea istorică, proiectarea și restaurarea au durat ani.
Clădirea a fost readusă la viață ca un organism viu: stucaturi restaurate, nu înlocuite; spații gândite ca saloane cu identitate, nu ca decor.
„Nu am vrut un muzeu. Am vrut un loc viu. Un loc care să prindă viață, să se transforme în showroomul nostru de design de artă și mai târziu mi-a venit ideea de a organiza evenimente. Astăzi este un hub creativ, un hub de comunicare și de conectare între oameni – din business, cultură și artă”, povestește Loredana Preda.
Când vorbim de clădiri istorice, valoarea investiției este mare. Dar provocările nu sunt doar financiare. Sunt legate de proceduri, de comunicarea cu autoritățile și de lipsa unor mecanisme eficiente de autorizare.
„Ar trebui să existe o procedură simplificată pentru clădirile istorice”, spune Loredana.
În prezent, la mai bine de un deceniu de la restaurarea Palatului Noblesse, un nou proiect de restaurare se află blocat de aproape trei ani în faza de autorizare, timp în care clădirea continuă să se degradeze.
„Avem o clădire pentru care de aproape trei ani nu reușim să obținem autorizația.”
Transformarea Palatului Noblesse a creat un efect de multiplicare pentru zona Căii Moșilor. Comunitatea locală a devenit mai atentă la patrimoniu, investitorii privesc zona diferit, iar turiștii descoperă un nou punct de interes.
„Mircea Eliade, Iuliu Maniu, Dimitrie Cantemir, Dimitrie Bolintineanu – toți sunt legați de această zonă. Este o zonă cu o istorie vastă și fascinantă. Sub ochii mei, zona a început să prindă viață.”
„Întreaga zonă adiacentă Căii Moșilor are o valoare culturală extraordinară. Este următorul centru istoric cultural al Bucureștiului.”
Loredana Preda dezvăluie și planurile pentru un nou proiect: achiziția unei clădiri din zonă care va fi transformată într-un hotel boutique și o cafenea, aflată în prezent în faza de documentare istorică.
Cu peste 17 ani de experiență în design interior, filosofia rămâne aceeași: designul trebuie să spună o poveste pentru a avea viață și identitate.
„Trebuie să spun o poveste ca să fie parte din viața unui brand.”
Cazul Palatului Noblesse demonstrează că patrimoniul restaurat este un activ urban care generează valoare culturală, economică și socială. Bucureștiul are un capital uriaș de imagine încă nevalorificat, iar inițiativele private pot juca un rol esențial în salvarea acestuia — dacă sunt susținute de politici publice funcționale și predictibile.
Spuneți-ne mai multe despre evenimentul vostru și echipa noastră vă va contacta în cel mai scurt timp.
Cere ofertă personalizată